O armată europeană a ajuns a treia cea mai mare forță a NATO. A „bătut” Franța și Marea Britanie. Conform estimărilor NATO pentru acest an, o armată a devenit a treia cea mai mare forță militară din cadrul alianței și cea mai mare din Europa, cu 216.100 de militari.
O armată europeană a ajuns a treia cea mai mare forță a NATO. A „bătut” Franța și Marea Britanie.
Estimările NATO pentru acest an plasează Polonia în urma Statelor Unite, care are 1,3 milioane de angajați în apărare, și a Turciei, cu 481.000 de militari.
Pe locul trei a ajuns Polonia, după un efort masiv în apărare, Forțele Armate franceze, cu 204.700 de personal militar, Germania cu 185.600, Italia cu 171.400 și Regatul Unit cu 138.100.
O armată europeană a ajuns a treia cea mai mare forță a NATO. A „bătut” Franța și Marea Britanie
În 2014, Polonia avea doar 99.000 de angajați și era pe locul nouă în NATO. Această cifră a crescut treptat de-a lungul anilor, ajungând la 116.200 în 2020, moment în care era încă doar a opta ca mărime din NATO.
De atunci, numărul personalului a crescut rapid, depășind toate celelalte țări NATO, cu excepția Statelor Unite și a Turciei.
În martie 2022, o nouă Lege a Apărării naționale a stabilit obiectivul de a dubla dimensiunea forțelor armate ale Poloniei la 300.000 de personal, inclusiv 250.000 de soldați profesioniști și 50.000 teritoriali.
În acel an, armata poloneză a înregistrat cel mai mare număr de noi recruți de la sfârșitul serviciului militar obligatoriu.
Jacek Siewiera, șeful Biroului de Securitate Națională (BBN) al Poloniei, a declarat că noile date NATO confirmă că „Polonia are cea mai mare armată din Europa”, iar creșterea dimensiunii armatei poloneze este „un factor care previne spectrul războiului”.
În ultimii zece ani, Polonia și-a intensificat semnificativ parteneriatele internaționale în materie de armament, ca parte a strategiei sale de modernizare militară și a întăririi securității naționale.
Unul dintre cele mai semnificative parteneriate a fost cu Statele Unite, marcat de achiziționarea sistemelor de apărare antirachetă Patriot în 2018, un acord de mai multe miliarde de dolari care vizează îmbunătățirea apărării aeriene poloneze.
Mai recent, în 2020, Polonia a încheiat un acord pentru achiziționarea a 32 de avioane de luptă F-35 Lightning II, întărindu-și astfel capacitățile de apărare aeriană cu această tehnologie de ultimă oră.
În plus, cooperarea cu Coreea de Sud a devenit un factor major, culminând cu achiziționarea de tancuri K2 Black Panther și obuziere K9 Thunder în 2021, potrivit Army Recognition.
Pe lângă creșterea personalului său militar, Polonia a făcut și pași semnificativi pentru a-și crește cheltuielile pentru apărare.
Potrivit raportului NATO „Cheltuielile de apărare ale țărilor NATO (2014-2023)”, Polonia are o rată a cheltuielilor de apărare estimată la 3,93% din PIB-ul său pentru 2023, preluând conducerea, înaintea Statelor Unite cu 3,24% și a Greciei – 3,05%.
România, în criză de personal militar
Potrivit monitorulapararii.ro, România a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA la Pe 29 martie 2004. A urmat, la 2 aprilie 2004, ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.
În deceniile care au urmat, România şi-a redus efectivele militare de la 350.000 la 70.000, a suspendat serviciul militar obligatoriu şi a rotit în teatrele de operaţii peste 50.000 de militari.
Armata României are un efectiv de 80.000 de persoane, 70.000 militari şi 10.000 civili.
Peste 70 la sută din tehnica militară este din perioada sovietică. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat la începutul anului că vrea să crească numărul efectivelor armatei la 100.000, dar nu au fost făcute demersuri legislative şi nici alocate fonduri.
În 2023, Armata a avut un buget de 2,5% din PIB (aproape 9 miliarde euro), dar a fost redus la 2% din PIB din care a cheltuit doar 1,6% din PIB.
Sursă expresspress.ro